- Ce te frământă?
- Mi-am pus întrebări despre realitate, fără
să știu ce voi afla și cum va fi să știu cum este. Acum mă desfășor la infinit
și sunt înspăimântat de ce știu, și aș fi vrut să nu știu tot și să fim mulți
care să știm că vrem să fim mai liberi și uniți în noi și să sfidăm infernul
sau să cădem încercând, întrupați în altruiști, nu în tirani.
Acum, chiar dacă
am scăpat, mă simt prăbușit că-i știu cum sunt știind cum este.
- De ce nu îi avertizezi?
- Ți-am spus ție.